România văzută de Franţa, dincolo de clişee

Articol realizat de Camelia-Violeta Sava, traducător limba franceză

 

Sezonul Franţa-România/România-Franţa 2019 este un demers politic şi cultural, conceput la nivel înalt de cele două state, a cărui perioadă de desfăşurare coincide întrucâtva cu preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România (1 ianuarie 2019), dar şi cu celebrarea Centenarului Marii Uniri (1 decembrie 2018) şi a 100 de ani de România modernă, precum şi a sfârşitului Primului Război Mondial. Remarcabil este faptul că aceste Sezoane prin care Franţa dialoghează din punct de vedere al culturii şi al artelor cu peste 60 de ţări are o istorie de mai mult de 30 de ani (din 1985). Sezonul Franţa-România/România-Franţa 2019 se desfăşoară pe două „scene”, în sensul că în Hexagon este deja în derulare Sezonul Franţa-România al cărui debut avut loc pe 28 noiembrie 2018 şi care se va încheia pe 4 aprilie a.c., iar în România Sezonul se va desfăşura în perioada 18 aprilie-14 iulie 2019.

Unul dintre scopurile dorite a fost acela de a schimba percepţia pe care cele două popoare o au unul faţă de celălalt şi de a diminua clişeele deja cunoscute. În plus, se urmăreşte întărirea legăturilor culturale, economice şi sociale care au legat România şi Franţa de-a lungul istoriei şi evidenţierea mediului de afaceri din cele două ţări. Toate acestea reafirmă ataşamentul celor două state faţă de o Europă a păcii, a ideilor şi a cooperării, aşa cum reiese şi din pagina de facebook oficială dedicată Sezonului  Franţa-România/România-Franţa 2019.[1]

Comisarii generali ai celor două state (Andrei Ţărnea şi Jean-Jacques Garnier), desemnaţi pentru organizarea întregului program cultural, au avut în vedere 4 teme majore şi anume:

1. 2 ţări cu 2 culturi diferite şi cu rădăcini latine comune;
2. Un veac de relaţionări şi de cooperări;
3. Perioade simetrice de transformări în oglindă de-a lungul unui secol (1918-2018);
4. Oraşe de mâine şi noi ţinuturi rurale şi rolul pe care îl au cultura, ştiinţa şi societatea civilă, în faţa acestor provocări.

[1] https://www.facebook.com/pg/FranceRoumanie2019/about/?ref=page_internal

 

Pe parcursul celor aproape 8 luni vor avea loc o serie de evenimente  cultural-artistice care sunt structurate pe câteva categorii:

• muzică,
• economie & turism,
• arte vizuale & creaţie digitală,
• cinema & audiovizual,
• pluridisciplinar,
• teatru & dans,
• circ şi arta străzii (stradală),
• dezbatere de idei,
• patrimoniu,
• educaţie, cercetare şi ştiinţă,
• sport,
• gastronomie,
• carte & bandă desenată.

Iată şi câteva dintre oraşele franceze în care s-au desfăşurat sau se vor desfăşura aceste evenimente:  Amiens, Angers, Arcueils, Bordeaux, Caen, Carquefou, Clermont-Ferrand, Grenoble, Lille, Lyon, Marseille, Paris, Nantes, Nice, Montpellier, Strasbourg, Toulouse etc.

O primă manifestare culturală a avut loc chiar mai înainte de lansarea oficială a Sezonului Franţa-România; este vorba despre o deosebită expoziţie de fotografii de epocă dedicată Centenarului Marii Uniri, care s-a desfăşurat în perioada 16 noiembrie-2 decembrie 2018, în cadrul Festivalului Solidarităţii de la Herouville Saint-Clair (Franţa). În cadrul acestei expoziţii au putut fi admirate fotografii din zona Transilvaniei şi aparţinând unor locuitori din Şugatag.

În oraşul Valenciennes cultura română a fost celebrată prin diferite manifestări artistice, în cadrul „Săptămânilor culturii române”, în perioada 23 noiembrie-8 decembrie 2018. Astfel, timp de aproape două săptămâni, publicul a putut asista la conferinţe, expoziţii, recitaluri, spectacole de dans sau concerte consacrate dialogului intercultural franco-român. Evenimentul a fost organizat de oraşul Valenciennes în colaborare cu Asociaţia Printemps Roumain.

Lansarea oficială a Sezonului Franţa-România a fost marcată de vizita celor două cupluri prezidenţiale – Brigitte şi Emanuel Macron şi Carmen şi Klaus Iohannis – la Centrul Naţional de Artă şi Cultură Georges Pompidou din Paris, în data de 27 noiembrie 2018. Însă ceea ce a făcut într-adevăr deliciul publicului francez, dar şi al celui român, a fost seria de 3 concerte susţinute de Corul Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”,[2] sub bagheta dirijorului Anna Ungureanu: primul concert a fost la Paris, la Domul Invalizilor, alături de Ansamblul Instrumental din Paris – dirijor Christian Ciucă -, cel de-al doilea fiind susţinut la Centrul Naţional de Artă şi Cultură Georges Pompidou, iar cel de-al treilea în Catedrala St. Clotilde. Nici că se putea altfel, Corul Madrigal fiind un veritabil ambasador cultural al României în lume, calitate recunoscută şi de premiul Jean Nussbaum and Eleanor Roosevelt care i-a fost înmânat în anul 2016 în cadrul Summitului Global de Religie, Pace şi Securitate de la Geneva, atunci când a fost numit oficial Ambasador al Libertăţii, Speranţei şi Păcii.[3]

[2] Dirijorul Marin Constantin este cel care a înfiinţat Corul Naţional de Cameră „Madrigal” în 1963.

[3] http://radioromaniacultural.ro/corul-madrigal-deschide-sezonul-romania-franta-2019-printr-o-serie-de-concerte-la-paris/

 

Cinematografia românească  a fost şi ea omagiată în cadrul celei de a 41-a ediţii a Festivalului de Film de la Poitiers care s-a desfăşurat în perioada 30 noiembrie-7 decembrie 2018, în colaborare cu Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale din Bucureşti. Cu această ocazie, au fost proiectate 12 filme (dintre care două documentare şi un scurtmetraj) aparţinând regizorilor români din „noul val”. Dintre aceştia am selectat doar câţiva:

• Stere Gulea (Moromeţii 2 – 2018)
• Corneliu Porumboiu (cu documentarul Fotbal infinit – 2018),
• Radu Muntean (cu drama Alice T. – 2018),
• Radu Jude (cu documentarul istoric Ţara Moartă – 2017),
• Georgiana Moldoveanu (Albastru şi roşu în proporţii egale – 2018),
• Marta Bergman (Seule à mon mariage – 2018),
• Daniel Sandu (Un pas în urma serafimilor – 2017).

Un eveniment artistic inedit a fost cel dedicat reciclării artistice; este vorba despre cea de-a 28-a ediţie a Braderie de  l’Art din Roubaix, desfăşurat pe 1 şi pe 2 decembrie 2018. Aici, 150 de meşteşugari, artişti plastici, designeri şi pictori dau frâu liber imaginaţiei şi îşi arată măiestria timp de 24 de ore fără întrerupere, iar publicul poate vedea pe viu întregul proces creativ şi chiar îşi poate achiziţiona ceva dacă îi place, preţurile obiectelor vândute fiind între 1 şi 300 de euro. Scopul acestui eveniment este acela de a promova consumul produselor realizate din materiale reciclabile. România a fost reprezentată de 6 artişti, şi anume: Bogdan Rusu – designer, ceramist şi meşteşugar de obiecte din lemn, Radu Abraham – designer, Ion Radu – meşteşugar, Daniel Rădulescu – sculptor în metal, Denis Simion – artist vizual şi Ciprian Andrei – designer.

              Sursa foto: http://www.institute.ro/pictures/2018/11/30/24185.png

http://www.institute.ro/design/6-artisti-romani-la-a-28-a-editie-a-braderie-de-l-art-4282.html

Ziua Naţională a României a fost şi ea celebrată în cadrul Proiectului România 100 – Identitatea culturală românească în nordul Franţei, la Rochin. Iar la Grenoble,  Zilei Naţionale a României şi  Centenarului Marii Uniri le-au fost dedicate o serie de 3 evenimente la Muzeul de Artă din Grenoble, pentru cunoaşterea istoriei moderne a României. Începând cu ora 14 – 14³⁰ publicul a putut asista la expoziţia documentară „Generalul Berthelot în România”; ziare de epocă, scrisori, manuscrise, maşini de scris şi portrete au „vorbit” celor prezenţi despre misiunea Generalului Berthelot în România în perioada 1916-1919. Între orele 16 şi 18 a avut loc o conferinţă susţinută de scriitorul Francis Berthelot, nepotul generalului. Manifestarea s-a încheiat cu un scurt program muzical românesc.[4]

Tot în zona artelor vizuale se încadrează şi expoziţia itinerantă „Après Cădere/După Cădere”, prezentată de Institutul Cultural Român din Paris, la Galeria Macadam. Vernisajul expoziţiei a avut loc pe 4 decembrie şi timp de 10 zile publicul a putut viziona o serie foto-video şi de picturi inspirate sau dedicate marelui artist român postbelic Andrei Cădere (1934-1978), poate cel mai cunoscut artist român după Brâncuşi, pentru francezi. Cădere este unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai artei conceptuale mondiale. Curatorul expoziţiei a fost Ioana Tomşa, iar iniţiatoarea acestui proiect este Wanda Mihuleac. Expoziţia de la Paris este doar prima parte a unui proiect expoziţional mai amplu, cea de-a doua urmând să aibă loc în vara acestui an la Bucureşti, la Galeria Galateca. În cadrul expoziţiei de la Paris mai pot fi vizionate, printre altele, şi 2 tablouri aparţinând pictorului Petru Lucaci, în care se regăseşte influenţa celebrelor bare de lemn colorate ale lui Andrei Cădere.[5]

[4] https://saisonfranceroumanie.com/evenement/fete-nationale-roumaine-et-du-centenaire-de-la-grande-union/

[5] https://saisonfranceroumanie.com/evenement/apres-cadere/ 

Sursa foto: https://www.artmark.ro/stiri/tag/andrei-cadere/

În cadrul Sezonului Franţa-România la categoria economie s-a dorit organizarea unui Forum economic la nivel înalt, în spiritul colaborării între cele două state din punct de vedere economic, dar şi pentru elaborarea unor strategii de dezvoltare a mediului de afaceri din România şi din Franţa. Dincolo de colaborările deja cunoscute (Dacia-Renault – iar aici trebuie să menţionăm meritul deosebit al lui Constantin Stroe, fost director general Dacia; Orange; Veolia; Société Générale), se urmăreşte realizarea unor noi reforme viabile care să conducă la dezvoltarea relaţiilor economice între cele două state, în special în ceea ce priveşte întreprinderile mici şi mijlocii. Forumul a avut loc pe 6 decembrie 2018 la Centrul de conferinţe Pierre Mendes France din Paris şi a fost organizat sub patronaj al ministrului francez al economiei şi finanţelor, Bruno Le Maire.

Un proiect „luminos” este ceea ce au în comun studenţii francezi, germani şi români, dar şi oraşele Lyon, Leipzig şi Bucureşti. Este vorba despre trei festivităţi organizate în fiecare dintre cele trei oraşe europene: Sărbătoarea Luminilor de la Lyon din decembrie 2018, apoi cea de la Leipzig din octombrie şi Festivalul Internaţional al Luminii de la Bucureşti din aprilie. Astfel, în jur de 30 de studenţi de la IAE Lyon (Institutul de Administrare a Întreprinderilor), de la HTWK Leipzig (Universitatea de Ştiinţe Aplicate) şi de la CINETic Bucureşti (Centrul Internaţional de Cercetare şi Educaţie în Tehnologii Inovativ Creative)  vor încânta publicul printr-un spectacol de dans şi instalaţii de lumini. Sărbătoarea din Franţa s-a desfăşurat în perioada 6-9 decembrie 2018, în Parcul André Malraux.[6]

Un eveniment pe care îl menţionez cu o adevărată plăcere, dată fiind şi fomarea mea profesională, este cel din secţiunea de carte şi se referă la Turneul traducătorilor, desfăşurat pe parcursul câtorva luni (7 decembrie 2018-5 aprilie 2019), în librăriile mai multor oraşe din Franţa (Beaune, Saint Denis, Lyon, Strasbourg, Bordeaux, Blagnac, Lille, Quimper şi Marseille). În cadrul acestui Turneu al traducătorilor francezi de literatură română sunt prezentate marelui public în jur de 200 de titluri de carte traduse după 1990. Aceşti traducători sunt adevăraţi ambasadori culturali ai României. Evenimentul este conceput de jurnalista Cristina Hermeziu şi de traducătoarea Laurel Hinckel.

O altă serie de spectacole culturale din cadrul Sezonului Franţa-România a avut loc pe scena Théâtre de la Ville (Paris), sala Théâtre des Abbesses şi au fost susţinute Teatrul Naţional Radu Stanca din Sibiu: „Antisocial” (de Bogdan Georgescu), „Oameni obişnuiţi” (de Gianina Cărbunariu) şi concertul Grupului Iza din Maramureş. Spectacolele au fost prezentate în perioada 11-18 decembrie 2018, în cadrul programului Focus România la Paris.[7]

Timp de o lună de zile (12 decembrie 2018 – 13 ianuarie 2019), la Ground Control – Paris au fost celebrate cultura şi tradiţiile româneşti, cu expoziţii, concerte, proiecţii de film ((documentarul „Virgo” realizat de Vlad Sacaleanu şi Lise Hendrix), programe pentru cei mici sau întâlniri cu românii reprezentativi din Franţa de azi.[8] Seria de manifestări culturale a îmbrăcat forma unei invitaţii spre a cunoaşte fascinantele meleaguri româneşti – „Călătorie în Transilvania, dincolo de pădurile României”.

[6] https://saisonfranceroumanie.com/evenement/projet-lumiere-etudiants-franco-germano-roumains/

[7] http://www.tnrs.ro/focus/tnrs-singurul-teatru-din-romania-care-a-jucat-pe-scena-theatre-de-la-ville-paris-br-nationalul-sibia

[8] https://saisonfranceroumanie.com/evenement/ces-roumains-qui-ont-fait-la-france/

Sursa foto: https://saisonfranceroumanie.com/evenement/voyage-en-transylvanie-au-dela-des-forets-de-roumanie/

Aşteptând cu vădit interes şi celelalte activităţi din cadrul acestui proiect cultural itinerant, se poate spune că România are foarte mult de câştigat prin faptul că are o şansă imensă de a arăta Europei, dar şi lumii întregi, că ea înseamnă mult mai mult decât sărăcie, corupţie, câini abandonaţi pe străzi sau copii părăsiţi în orfelinate. Adevărata imagine a României înseamnă şi tradiţii, cultură, oameni talentaţi din diferite domenii artistice, peisaje naturale unice în Europa şi ospitalitate. În plus, românii, chiar şi cei care nu sunt francofoni, au ocazia de a-şi contura mult mai bine o imagine a culturii şi civilizaţiei franceze.