Clădiri învăluite în mister, instituţii întregi abandonate, fabrici cu geamuri sparte unde locuitorul principal este praful vechi şi statut, vaporaşe lăsate în paragină, case bântuite, hotele din care a rămas doar cărămidă, aşa se prezintă unele zone din Timişoara. Timişoara este unul dintre cele mai frumoase oraşe din România, beneficiază de clădiri vechi de pe vremea Imperiului Austro-Ungar şi are unul dintre cele mai frumoase muzee din ţară. Dar nici Timişoara nu a scăpat din zona superstiţiilor şi a legendelor sinistre, a folclorului urban. Unele mituri sunt mai superficiale decât altele, altele sunt amuzante de dau în penibil, dar ce e cert este că timişorenii ştiu despre ele şi continuă să le împartă cu cât mai multă lume.
Primul “mit” din legendele urbane ale Timişorii este omul cu cântarul şi porumbeii din centrul oraşului. Vis-à-vis de Catedrala din centru, lângă un magazin Ameli, stă mereu un domn în vârstă care are lângă un cantar şi o sticlă de apă. Se spune că domnul ar fi dealer şi că atunci când sticlă de apă este plină ar avea marfă de vânzare. Din perspectiva mea acest “mit” este uşor penibil şi domnul respectiv este doar un cetăţean nevinovat dar nu ştii niciodată. Se spune că lucrurile care trebuiesc ascunse cel mai bine stau ascunse în plain sight.
Plecăm din Centru în Unirii unde fix în spatele staţiei de autobuz Mărăşti se află o clădire gigantică care cândva ar fi fost fosta garnizoană. Acum este părăsită complet, geamuri nu mai are, a rămas doar cărămidă. Legendă urbană aici ar fi că se spune că locul este cumpărat de Hilton Hotels & Resorts şi că se aşteaptă să fie renovat într-un hotel de lux. Nu ştiu dacă este adevărat sau nu dar am văzut anul trecut ţinându-se în el galerii de artă.
Un alt mit ar fi că CIA ar fi avut sediu în Timişoara în anii ’90. Chiar pe stradă Oituz, lângă Punctele Cardinale, în proximitatea Penitenciarului de Maximă Siguranţă de pe Popa Şapcă. Astăzi clădirea stă abandonată şi învăluită într-un mister profund, oamenii suspectând că ar fi fost ori sediu de operaţie SRI ori puşcărie pentru deţinuţi politici a CIA-ului. Oamenii care susţin ideea cu baza CIA susţin şi că s-ar fi folosit metode de tortuta de tip MKULTRA pe deţinuţii care ar fi fost în baza.
În anii 2000 vaporaşul Pelican circulă pe Bega în regim turistic de agrement şi avea traseu de la Parcul Copiiilor până în Iosefin. Se spune că cineva ar fi dat foc vaporaşului că să îl falimenteze pe proprietar dar autorităţile susţin că ar fi fost un accident. Vaporaşul zace şi astăzi ancorat la mal în zona de lângă Parcul Rozelor.
Fiecare oraş are mituri urbane, în Timişoara ar mai fi dar momentan am decis să scriu doar despre cele de mai sus deoarece sunt miturile care şi astăzi fac furori printre timişoreni.
Material scris de Diana Blidariu
