Democrația moare când îți gazezi poporul

Mai este România o democrație liberală de facto? Scriem, pentru că încă putem, pentru că e nevoie, pentru că trebuie. Pentru că evenimentele de azi, 10 august 2018, nu trebuie uitate nicicând, de membrii niciunei generații. Pentru că de la proteste pașnice, de la oameni care au venit să militeze pentru idealul și crezul lor – anihilarea corupției, pentru o societate normală, s-a ajuns la violențe de stradă inimaginabile. Și da, e de datoria fiecăruia dintre noi și mai ales a membrilor societății civile și a presei, să nu uităm ce s-a întâmplat azi, ci să punem în context, să înțelegem, să dezbatem, să căutăm soluții, să nu mai permitem niciodată asta. Să nu mai permitem ca zeci de mii de copii, tineri, femei, bărbați și vârstnici – poporul român – să “încaseze” gaze lacrimogene, să ajungă la spital, să fie răniți, și totul pentru că apără valorile democratice și europene, pentru că manifestă pentru a spune STOP corupției.

Concret, pe 10 august era anunțat protestul inițiat de membrii comunității românilor din diaspora, un protest prin care aceștia, reîntorși în țară, au decis să dea o mână de ajutor celor rămași aici și împreună să spună NU corupției, să spună că nu se dorește doar schimbarea clasei politice/ a membrilor din conducere, ci a unei întregi mentalități care a facut ca un sfert din populația României să plece la lucru în străinatate după anii 1990. Acești români din diaspora au fost de două ori umiliți într-un interval de timp scurt, o dată pentru că au fost numiți hoți și cerșetori și a doua oară pentru că s-au pus tunurile de apa pe ei în Piața Victoriei. Nu așa își tratează un stat care se respectă cetățenii, indiferent dacă aceștia mai au reședința sau nu pe teritoriul țării. Și nu în condițiile în care (și) ei, și prin veniturile lor, susțin activitatea socio-economică a țării.

Ce s-a întâmplat și cum au degenerat lucrurile? Protestul a fost masiv, atât în București, cât și în țară. Oamenii s-au (re)unit sub același crez comun: spunem NU corupției. Dar… sub pretextul unor acte ale huliganilor, Jandarmii au dat cu gaze lacrimogene în mulțime, au pus în funcțiune tunuri de apa, pentru a demobiliza protestatarii. Printre lacrimi, aceștia strigau cu vocea profund afectată: “Nu plecăm! Nu plecăm!”.

 

Jandarmeria, în loc să identifice persoanele care creau probleme prin violență, au ales să folosească gaze lacrimogene și tunuri de apă. Efectele nu au întârziat să apară, încă din primele minute ale intervențiilor Jandarmeriei.  Ultimul bilanț arata peste 247 de răniți în urma acestor intervenții. În urma acestei seri, care trebuia să constea doar într-un protest pașnic, rămân oameni cu capete sparte, cu picioare rupte, oameni la camera de gardă.

 

Nu vom uita niciodatĂ marturia emoționantă a fostului ministru al Culturii și actual senator USR, Vlad Alexandrescu: “”Știți cum e să te întâlnești cu propriul tău copil, transportat pe targă, în stare de inconștiență către un echipaj SMURD? Fetele mele erau cu mine la protest. Una dintre ele a înaintat puțin, cu o prietenă a ei, în dreptul primelor mese de la girafă. Acolo a inhalat gazele împrăștiate de forțele de ordine. Și-a pierdut cunoștința. Deodată, am văzut paramedicii care transportau pe targă o adolescentă de 16 ani. Unul dintre voluntarii care transportau targa mi-a strigat: Domnule Alexandrescu, este fata dumneavoastră! M-am alăturat lor în goană și am urcat în camion. A urmat resuscitarea, cu oxigen și monitorizare a inimii. Mulțumesc echipei de intervenție!”, conform celor scrise de acesta pe pagina sa de Facebook.

 

La ora 22.00, Jandarmeria a anunțat că au fost date cele trei semnale luminoase, urmând a se intra în forța pentru evacuarea Pieței Victoriei, lucru care s-a și întâmplat în doar câteva minute.

Această intervenție a forțelor de ordine a fost transmisă pe tot globul, pentru că au fost prezenți în Piața Victoriei jurnaliști ai instituțiilor de presă internaționale precum Reuters, Agence France Press, Euronews etc.

Salutăm rapida luare de poziție a membrilor opoziției, a celor din USR și a fondatorilor Mișcării România împreună, care condamnă această intervenție dură și nejustificată a autorităților. Asteptăm luări de poziție ferme din partea liderilor politici și sociali, dar și din partea liderilor societății civicile, a mediului ONG.

Corupția ne afectează pe toți, în diferitele domenii ale vieții. Într-o democrație așa cum ne-o dorim, violențele nu au ce cauta, iar cetățenii nu trebuie să fie în luptă cu reprezentanții autorităților.

Timpul va decide cine se face vinovat și de ce anume, dar până atunci să nu uităm că românii au arătat că sunt uniți, că lasă nevoile personale (salarii, pensii etc) pentru un țel mai înalt: schimbarea mentalităților pentru guvernarea României în interesul poporului.

E de datoria fiecăruia dintre noi să nu lăsăm ca astfel de lucruri să continue/ să se repete, e de datoria noastră să înțelegem măcar în ultimul ceas împortanța implicării civice, a votului, a efectelor perverse ale nepăsării.

 

Astăzi este inadmisibilă și impardonabilă modalitatea de acționare a Jandarmeriei Române. Nu trebuie să uităm această seară. Nu trebuie să rămână doar un eveniment “noi versus ei”, cu siguranță se va cristaliza în temă de reflecție și acțiune, motorul schimbării așteptate, dorite, cerute.

Echipa Art Out

Continue Reading

Haken și Arcane Roots confirmate la ARTmania Festival 2018

29357068_2133858933306020_881451486708498432_o

ARTmania este primul festival românesc care a dezvoltat în România conceptul de îmbinare între entertainment și artă, care pregătește cea de-a 13-a ediție (27 și 28 iulie, Piața Mare din Sibiu), în care muzica rock de calitate se va îmbina cu alte evenimente de excepție. Concerte în spații neconvenționale, expoziții, acces la muzeele sibiene, lecturi și discuții cu artiști și producători din industria muzicală vor face din ARTmania 2018 un festival cu o experiență de neratat.

Pe lângă Steven Wilson, Leprus, Rome, Zeal&Ardor și Distorted Harmony, deja anunțați pentru concertele serilor de 27 și 28 iulie, Arcane Roots și Haken sunt alte două trupe care se alătură line-up-ului de pe scena din Piața Mare a Sibiului.

Cei de la Arcane Roots sunt, în ultimii ani, favoriții rock-ului underground din Anglia. Cu o tehnică impecabilă amestecată cu pulsuri hardcore, Arcane Roots va fi, cu siguranță, una dintre revelațiile ARTmania 2018. Andrew Groves (chitară și vocal), Adam Burton (bass) și Jack Wrench (tobe) sunt cei trei componenți ai trupei ale cărei albume au fost ridicate în slăvi de presa britanică, cea care i-a numit „noua mare speranță a rock-ului britanic”.

”Melancolia Hymns”, albumul lansat în 2017, a fost declarat de The Independent ca fiind printre cele mai bune 20 ale anului trecut. „Doar câteva trupe ar avea curajul să schimbe complet sunetul pe albunul al doilea – față de primul -, cu atât mai mult cu cât trupa își stabilise deja o bază de fani dedicată și pasionată, obsedată de albumul lor de debut. Cei ce odată se încadrau în curentul post-hardcore, muzicienii de încredere de la Arcane Roots nu sunt ca majoritatea celor din alte trupe.” – Remfry Dedman, Independent UK.

Haken, o altă trupă britanică din programul ARTmania 2018, oferă un rock progresiv condimentat cu tendințe vintage inspirate de rock-ul clasic care i-a călăuzit în drumul lor muzical de până acum. Devenind un nume important pe scena progresivă, trupa a primit numeroase aprecieri, cântând cu trupe ca Between The Burried And Me, The Neal Morse Band sau Leprous (de asemenea prezenți la ediția a 13-a ARTmania). Ross Jennings (vocal), Richard Henshall (chitară și clape), Raymond Hearne (tobe și tubă), Charles Griffiths (chitară), Dijego Tejeida (clape) și Conner Green (chitară bas) sunt cei cinci care vor zgudui scena ARTmania.

„Ne place să credem că show-urile noastre live sunt asemenea unui spectacol – nu în maniera celor de la Rammstein sau Cirque-du-Soleil -, dar, cu siguranță, e o anumită forță în muzica și prezența noastră pe scenă. Nu contează dimensiunea scenei sau numărul spectatorilor, tratez fiecare spectacol ca și cum aș fi pe Wembley sau la Madison Square Gardens și cred că asta e evident din energia pe care o transmitem pe scenă”, spune Ross Jennings, vocalul trupei.

Abonamentele pentru Festivalul ARTmania 2018 s-au pus în vânzare în rețelele Kompostor, Eventim, MyTicket și iaBilet.

ARTmania Festival este o platformă dedicată promovării tuturor formelor de expresie artistică inspirate din cultura rock, ce s-a consacrat ca principal promotor regional al proiectelor muzicale contemporane. ARTmania nu înseamnă doar concerte ale unor mari formații internaționale și locale. Muzica este componentă de bază de la care a pornit totul, însă, reprezintă doar o parte din experiența pe care festivalul a dorit să o ofere iubitorilor de artă din România și din străinătate.

Continue Reading

Muzeul de sub ape

The Atlantic Museum este primul muzeu subacvactic deschis in Europa, mai exact in Spania, insulele Canare.

Muzeul este situat la o adâncime de 12-15 metri și cuprinde 300 de statui-figuri umane, expuse publicului începând cu luna ianuarie a acestui an.

1

Sursă foto: http://edition.cnn.com/2017/01/18/travel/underwater-atlantic-museum-lanzarote/index.html

2

Sursă foto: http://edition.cnn.com/2017/01/18/travel/underwater-atlantic-museum-lanzarote/index.html

Cele 300 de statui cuprind diferite scene din viața de zi cu zi, oameni preocupați de telefoane mobile, făcând fotografii sau selfie. Materialele folosite în creearea acestor sculpturi sunt nedăunatoare ecosistemului marin, permițând dezvoltarea acestuia, astfel ca în următori ani statuile pline de corali să devină adevarate opere de artă care vor atrage turiști din toate colțurile lumii.

3

Sursă foto: http://edition.cnn.com/2017/01/18/travel/underwater-atlantic-museum-lanzarote/index.html

4

Sursă foto: http://edition.cnn.com/2017/01/18/travel/underwater-atlantic-museum-lanzarote/index.html

Proiectul MUSA (Museo Subacuático de Arte), este primul proiect de acest gen, al cărui fondator este sculptorul englez Jason DeCaires Taylor, specialist în crearea lucrărilor sub apă.

,,Întreaga idee a fost de a crea un portal spre o altă lume,,- Jason DeCaires Taylor.

În prezent mai există astfel de lucrări, care fac parte din acelaș proiect, situate în Cancun (Mexic), Grenada (Caraibe) și Indiile de Vest.

 

Bibliografie
http://edition.cnn.com/2017/01/18/travel/underwater-atlantic-museum-lanzarote/index.html
http://edition.cnn.com/videos/world/2017/01/17/the-first-underwater-museum-in-europe-orig-tc.cnn
http://www.underwatersculpture.com/about/biography/

Articol scris de Nicoleta-Banu

Continue Reading
1 2 3 293