Interviul Art Out – Adela Roșu

adela rosu

Adela Mihaela Roșu este în prezent studentă în anul 3 la Facultatea de Comunicare și Relații Publice, specializarea Publicitate. Persoană creativă și perseverentă cum este Adela își dorește ca pe viitor să lucreze în publicitate, mai exact în departamentul de creație.

1. Spune-ne câteva cuvinte despre activitatea ta ca voluntară în Asociația Art Out.

Sunt în Asociația Art Out din luna mai 2017 și fac parte din departamentul de Pr & Marketing. Activitatea mea s-a desfășurat cel mai mult în mediul online, activitățile mele zilnice fiind reprezentate de postările din weekend pe pagina de facebook a asociație. De asemenea, task-urile pe care le-am avut implică mult partea de scris, în special partea de text scurt pentru social media și contribuirea cu idei. În ceea ce privește activitățile care nu se desfășoară în online, am participat la Zilele Art Out unde am avut parte de workshop-uri.

2. Ce părere ai despre voluntariat? Ce înseamnă voluntariatul pentru tine?

Voluntariatul pentru mine înseamnă o modalitate de dezvoltare personală. Prin voluntariat ieși foarte mult din zona ta de confort întrucât ești impulsionat să faci multe lucruri pe care nu le-ai mai făcut până atunci. Dacă ești genul de om mai timid, atunci voluntariatul va fi de mare ajutor în ce privești dezvoltarea ta în partea aceasta de  comunicare. Voluntariatul te poate ajuta foarte mult să înveți lucruri noi și nu numai cele specifice domeniului în care activează asociația, dar și lucruri pe care probabil nu te așteptai să le înveți și care ți se vor părea interesante.

3. Crezi ca acesta este necesar în viața oricărui tânăr? Dacă da, de ce?

Da. După cum am spus, voluntariatul te poate ajuta foarte mult în dezvoltarea ta, și nu vizează doar partea profesională. Voluntariatul te va ajuta foarte mult să crești, mai ales dacă ești la început de drum pentru că atunci când faci voluntariat îți iei câteva mici responsabilități de care va trebui să te ocupi. Din punctul meu de vedere, voluntariatul e un spațiu mai „sigur“ de învățare pentru că ți se permite să greșești și poți în felul acesta să înveți din greșeli. De asemenea, atunci când faci voluntariat îți este mult mai ușor să găsești oportunități pentru învățare precum workshop-uri, cursuri, conferințe.

4. De ce Art out și nu altă asociație?

Cred că cel mai mult m-a atras la Art Out domeniul artistic în care activează, dar și „produsele Art Out“ precum blogul și revistele. Din punctul meu de vedere, de obicei evaluezi o asociație pentru ceea ce face precum conferințe și alte evenimente, însă dacă nu ai mai luat contact până la un moment dat cu acestea, evaluarea va fi dificilă. În cazul Art Out, evaluarea a fost mai ușor de făcut pentru că aveai ceva „palpabil“, ceva scris care rezistă mult mai mult. Un eveniment se termină și rămân poate câteva lucruri în urmă, însă cineva care nu a participat nu va putea avea o experiență directă cu acel eveniment. În schimb, în ce privește blogul și revistele, poți oricând să recitești și să îți formezi o imagine de ansamblu mult mai clară.

5. Ce îți place cel mai mult în activitatea de voluntariat din cadrul Asociației Art Out?

Ceea ce îmi place cel mai mult în activitatea mea de voluntariat din cadrul Asociației Art Out este faptul că văd rezultate concrete în urma lucrurilor pe care le-am realizat. Spre exemplu, atunci când fac postările pentru weekend în cadrul rețelelor socialea asociației știu că ce scriu va fi vizibil în social media. Postările sunt „produsele fizice“ pe care le-am realizat, sunt materializarea acțiunilor mele.

6. Care au fost dificultățile întâlnite ca voluntar?  

Dificultățile pe care le-am întâlnit ca voluntar au constat în organizarea timpului. Cu toate acestea, organizarea timpului este un lucru pe care îl poți deprinde.

7. Care consideri că este cea mai importantă calitate pe care trebuie să o aibă un tânăr pentru a face voluntariat?

Cea mai importantă calitate pe care trebuie să o aibă un tânăr pentru a face voluntariat este deschiderea către nou. Voluntariat te ajută să asimilezi foarte multe informații noi și ești pus în situații cu care nu ești obișnuit.

8. Ce competențe/abilități ai dobândit în urma voluntariatului ?

În urma voluntariatului mi-am dezvoltat foarte mult abilitățile de comunicare, flexibilitatea, am ieșit foarte mult din zona de confort și am început să fiu mult mai sigură referitor la competențele mele.

9. Ai recomanda altor colegi/prieteni să vină în Art Out? De ce?

Da. Consider că poți învăța lucruri diferite din fiecare departament din cadrul asociației. De asemenea, deși în cadrul asociației există departamente care se ocupă de sarcini specifice profilului acestuia, nu există o delimitare strictă care să interzică unui voluntar dintr-un departament să se implice și să dobândească abilități specifice pentru un alt departament.

10. Ce sfat ai da viitorilor voluntari ?

Să se implice în cât mai multe activități. Cu cât ai parte de mai multe experiențe diferite, cu atât ajungi să te dezvolți mai mult.

11. Ce te inspiră în viața de zi cu zi?

Cel mai mult mă inspiră oamenii apropiați sau oamenii care reușesc să atingă lucrurile pe care și le doresc. Consider că acești oameni sunt un factor motivațional foarte puternic care mă determină să continui să mă perfecționez, să perseverez, să am încredere în mine și în ceea ce fac și să evoluez ca persoană. Sunt de părere că este foarte important să te înconjori de oameni care să te inspire și să te sprijine în ceea ce faci, mai ales când ești tânăr și la început de drum.

12. Povestește-ne despre hobby-urile tale, desenul și scrisul.

Desenul și scrisul sunt pasiunile pe care le-am descoperit din timp, motiv pentru care în copilărie mi-am dorit să fiu designer și scriitoare. Cu toate acestea, am început să practic cu mai multă seriozitate aceste hobby-uri în ultimii 2-3 ani și să cercetez mai mult în mediul online. Întrucât am practicat mult mai intens în ultima perioadă scrisul și desenul, am început să avansez atât de mult încât să obțin rezultate mulțumitoare care să mă motiveze să continui perseverez. Scrisul și desenul sunt hobby-urile la care nu aș putea să renunț, nici măcar dacă aș alege să fac acest lucru deoarece nevoia de a le practica este puternică. Consider că adevăratele pasiuni sunt întipărite în ceea ce ești și de aceea reprezintă o parte din tine.

13. Cum arată o zi obișnuită din viața ta?

Pot spune că fiecare zi din viata mea are unicitatea ei. În fiecare zi încerc sa fac ceva care să împiedice apariția monotoniei, în special prin hobby-urile mele. De asemenea, nici programul de la facultate nu ar permite monotoniei să intre în viața mea întrucât cursurile au loc uneori în timpul zilei, iar alteori mai pe seară.

14. Ce vrei să faci după terminarea facultății? Te-ai gândit în ce domeniu ți-ar plăcea să lucrezi?

După terminarea facultății mi-aș dori să lucrez într-o agenție de publicitate în departamentul de creație.

Interviu realizat de: Loredana Nicoleta Banu

Sursa foto: Adela Roșu

Continue Reading

Interviu cu Mihai Cristian Tentea

Mihai Cristian Tentea a fost premiat cu trofeul "Rookie Trophy" la Königssee

Interviu cu Mihai Cristian Tentea – campion naţional la bob

Zilele trecute am avut ocazia de a lua legătura cu Mihai Cristian Tentea. Tânărul sportiv are vârsta de 19 ani, locuieşte în localitatea Mărăcineni şi este campion naţional la bobul de două persoane. El face parte din Lotul Olimpic de Tineret. A ocupat locul trei la a şasea etapă a Cupei Europei din La Plagne, împreună cu Ciprian Nicolae Daroczi. Cei doi au încheiat concursul cu timpul 2:01,45. Sportul pe care îl practică, anume bobul, pune foarte mult accent pe sincronizarea echipajului. Punctează direct startul şi momentul de pornire.  În următorul interviu vom afla mai multe despre Mihai Cristian Tentea și implicit, despre sporturile de iarnă.

Partia de bob

Melisa Mihăiţă: Cum a fost primul tău contact cu sportul?

 

Mihai Tentea: A fost puțin cam bizar pentru mine. Nu ştiam nimic despre sport şi nu ştiam dacă sunt bun la asta. Am început să practic atletismul în clasa a V-a şi de atunci sportul a rămas un stil de viaţă pentru mine. Nu mă pot vedea făcând altceva.

M.M.: De cât timp practici bob?

 

M.T.: M-am apucat de bob în toamna lui 2014, deci au trecut aproape trei ani şi jumătate.

M.M.: Cine te-a îndrumat spre acest sport?

M.T.: Am fost îndrumat spre acest sport de domnul Iulian Păcioianu, care m-a sfătuit să mă apuc de bob, pentru că am un fizic specific acestui sport.

M.M: Îţi aminteşti prima competiţie de bob?

M.T.: Desigur. A avut loc la Lillehammer, unde am ocupat locul cinci în proba de monobob. A fost ceva nou pentru mine şi o experienţă pe care nu o voi uita niciodată.

Mihai Tentea în competiția de monobob de la Lillehammer din 2016

M.M.: Ce înseamnă pentru tine acest sport?

 

M.T.: Pentru mine sportul acesta înseamnă totul. Nici nu pot descrie senzaţia pe care o simţi când cobori pe pârtie cu bobul. Este adrenalină pură. Un sport extrem, care m-a cucerit.

M.M.: De cât timp formezi o echipă cu Ciprian Daroczi şi cum aţi ajuns să lucrați împreună?

 

M.T.: Eu şi Daroczi Ciprian am fost colegi încă din clasă a V-a. Am făcut atletism împreună timp de patru, cinci ani, iar el mi s-a alăturat mie de şapte luni. Este primul sezon împreună.

 

M.M.: Care este tehnica la bob pe care o aplici pentru a avea succes?

Bob-1

 

M.T.: Nu există neapărat o tehnică câştigătoare la bob. Fiecare pilot are un stil diferit de a conduce bobul. Cel mai important la bob este să ai un start tare (primii 50 de metrii din pârtie). E nevoie şi de nişte materiale de calitate (patine rapide si bob rapid), pentru că oricât de bine ar conduce un pilot bobul, fără materiale şi start tare nu se poate face nimic.

M.M.: Care sunt consecinţele unei tehnici greşite? Te-ai confruntat cu vreo accidentare gravă?


M.T.: În cazul în care un pilot greşeşte manevrele pe care trebuie să le execute pe viraje, se pot întâmpla accidente (răsturnări). Din fericire până acum nu am avut nici o răsturnare gravă. Boburile sunt mult mai sigure decât au fost în trecut. Răsturnările fac parte din etapa de învăţare a unui pilot şi sunt inevitabile.

M.M.: Ce ne poți spune despre domnul antrenor Iulian Păcioianu?


M.T.: Domnul Iulian Păcioianu este antrenorul lotului naţional de bob încă din 2003. A participat la trei ediţii ale Jocurilor Olimpice de iarnă şi la alte trei ediţii ca antrenor. Este antrenorul meu personal din anul 2014 şi am reuşit să ocup locul patru la Jocurile Olimpice de Tineret de la Lillehammer alături de dumnealui. Este un antrenor de excepţie şi este implicat în tot ceea ce face.

Mihai Tentea și Ciprian Daroczi
Mihai Tentea și Ciprian Daroczi

M.M.: Cum e o zi de antrenament? Cât timp petreci pe pârtie?

 

M.T.: O zi de antrenament îmi ocupă în jur de cinci, şase ore pe zi. Avem antrenamente de coborâri cu bobul, dimineaţa, care poate dura până la trei, patru ore şi seara un antrenament la sala de forţă sau pe stadion, pentru încă două ore. Este un sport greu care necesită multă pregătire fizică şi trebuie să ne antrenăm mereu. Zilele de pauză sunt rare, dar fără perseverenţă nu poţi reuşi.

 

M.M.: În trecut ai practicat atletismul. Care au fost rezultatele tale pe pista de alergare?

M.T.: În trecut am practicat atletismul timp de cinci ani în grupa doamnei profesor Otilia Eşanu. Am avut câteva titluri de campion naţional pe parcursul carierei mele.

M.M: Care este legătura între bob și atletism?

 

M.T.: Altetismul este un sport care dezvoltă foarte mult calităţile motrice ale unui sportive, precum: viteza, îndemânarea şi forţa. Aceste calităţi sunt necesare pentru un sportiv care practică bob. De aceea, aproape toţi cei care practică acest sport, la un nivel înalt, au venit din atletism.

M.M.: Cum iţi doreşti să evoluezi pe viitor? Care e cea mai mare aspiraţie a ta în sport?

 

M.T.: Pe viitor îmi doresc să progresez constant. Să continui să mă dezvolt fizic, mental şi să devin un atlet mai bun. Aş vrea să mă apropii cât mai mult de un podium mondial de seniori şi să particip la cel puţin patru ediţii ale Jocurilor Olimpice de iarnă.

M.M.: Ce reprezintă pentru tine fiecare medalie obţinută?

M.T.: Fiecare medalie obţinută de-a lungul timpului reprezintă pentru mine răsplata tuturor eforturilor depuse. Mă motivează să continui. Acestea reprezintă pentru mine ceva special din trecutul meu cu care o să mă mândresc întotdeauna.

Mihai Cristian Tentea a fost premiat cu trofeul "Rookie Trophy" la Königssee
Mihai Cristian Tentea a fost premiat cu trofeul “Rookie Trophy” la Königssee

Interviu realizat de: Melisa Maria Mihăiţă

 

 

Sursa foto 1: Viesturs Lācis, http://rekords.lv/

Sursa foto 2: Jed Leicester

Sursa foto 3: Mihai Tentea

Sursa foto 4: Mihai Tentea

Sursa foto 5: Mihai Tentea

 

 

Imagine 1: Pârtia de bob

Imagine 2: Mihai Tentea în competiția de monobob de la Lillehammer din 2016

Imagine 3: Mihai Tentea și Ciprian Daroczi

Imagine 4: Mihai Tentea și Ciprian Daroczi alături de domnul antrenor Iulian Păcioianu

Imagine 5: Mihai Cristian Tentea a fost premiat cu trofeul “Rookie Trophy” la Königssee

 

 

 

Continue Reading

Interviu cu artistul Adrian Nour

n

Poveste de călătorie cu tâlc.

- Despre operetă și teatru, muzică și dans. Și nu numai -

Interviu cu artistul Adrian Nour

 n

Pe scurt despre Adrian Nour, artist pe care l-am descoperit în spectacolul Bonjour, bonne nuit, Paris! al Teatrului Național de Operetă și Musical “Ion Dacian”: – este echilibrul aproape perfect dintre tinerețe și maturitate, dintre energie debordantă și nostalgie, dintre libertate și spirit așezat. Este un artist complet, care a îmbrățișat mai multe arte, de la muzică, la teatru și teatru de operetă,, ajungând apoi la mimă, pantomimă și step. Publicul l-a putut vedea pe scena marilor instituții de cultură din București și din țară, în spectacole și piese de amploare. A participat la festivaluri și workshopuri naționale și internaționale.

 

Întâlnirea cu artistul Adrian Nour este ceva ce nu vei uita, ca o poveste cu tâlc, mai ales atunci când contextul este interviul despre proiectele sale care vizează diferite ramuri ale artelor spectacolului. Dialogul devine imediat unul extrem de plăcut și de interesant, iar artistul ni se dezvăluie din ce în ce mai mult.

Am vrut întâi de toate să înțelegem …începutul, cum și de ce, cum reușește Adi Nour să păstreze echilibrul și să îmbine atât de bine teatrul clasic și opereta cu cel de improvizație, muzica cu dansul, toate aceste frumoase nebunii. Răspunsul artistului vine simplu, firesc: “Îmi plac toate foarte mult. ”

Detaliile nu întârzie să apară: “Am început să cânt prin facultate, dar acum fac lucrul ăsta mult mai serios. Teatrul mi-a plăcut și-mi place mult, musicalul și teatrul de operetă îmi plac acum cel mai mult, pentru că le îmbină pe toate -  teatru, dans, muzică. Cu dansul e altă poveste – am avut norocul de a-i cunoaște pe Dan puric și pe Gigi Căciuleanu, care m-au atras în zona de mișcare, de mimă, pantomimă și step.”

Întrebat fiind despre ce înseamnă pentru el colaborarea cu Teatrul Național de Operetă Ion Dacian, Adrian mărturisește că aceasta a fost “ca o școală, mai ales cu opereta Romeo și Julieta, pentru că astfel am cunoscut profesioniști talentați aici și oameni foarte bine pregătiți din Ungaria.” Artistul continuă: “Mi-am consolidat și tehnica vocală în musicalurile puse în scenă de-a lungul timpului.”

            Despre relația dintre text, sunet, muzică, imagine și mișcare, Adrian Nour spune “Le-am combinat și în spectacolul Necuvinte, la care am realizat scenariul și regia,în acel spectacol le îmbin pe toate, așa cum mi-am dorit dintotdeauna.”

Au fost numeroase persoane care i-au marcat traseul artistic, de la profesorii din facultate, la colaborările sale ulterioare. “În facultate, a fost doamna profesoară Adriana Popovici cea care m-a influențat cel mai mult. La început mi-era teamă să fiu pe scenă. Atunci am început să cânt. L-am cunoscut în Galați pe Puiu Crețu, pentru care am cântat un an.”

Fiecare rol este pentru Adrian Nour o nouă experiență prin care se descoperă, află lucruri despre el și despre personaj în egală măsură, având astfel noi oportunități de a învăța. Primul spectacol a fost Don Quichote, iar lucrul la el a fost “o școală, ca un master, pentru că am avut de toate, pantomimă, step, am fost virusat în perioada aia”, ne povestește Adrian Nour.

Despre colaborarea cu Dan Puric, spune că aceasta s-a născut firesc, sub semnul momentului: “Colaboram la Teatrul Bulandra, în spectacolul Cătălinei Buzoianu, are loc un casting în trupa lui dan Puric. Am fost ales la casting și mi s-a propus rapid să fac parte din spectacolul Toujours L’amour, în regia lui Dan Puric și a lui Carmen Ungureanu. Cu Gigi Căciuleanu a fost altfel -  casting pentru D’ale noastre. Eram fan înrăit Căciuleanu, îmi doream spectacol de dans contemporan.”

L-am întrebat cum este să lucrezi cu Gigi Căciuleanu, iar răspunsul a fost promt: “E și frumos, e și greu să lucrez cu el. E și filosof li poet și un profesor foarte bun, se adaptează atunci când vorbește cu actori, față de dialogul său cu dansatori, e o minune de om.”

Am vrut să știu dacă l-au tentat și alte genuri ale artei pe Adrian Nour. Răspunsul? Un DA mare, sincer: “Teatrul și percuția. Și încă visez să pot regiza propriile filme, o combinație între comedie absurdă și zona de idei profunde. Eu n-am vrut să fiu actor, am vrut să fiu regizor, doar soarta a decis cumva, erau locuri și am intrat doar la secția de actorie.”

După așa mare încărcătură emoțională, ne-am destins …și mai mult. Am aflat care ar fi cele trei obiecte pe care Adrian le-ar lua cu el, dacă ar fi să meargă pe o insulă pustie – “chitara, caiete și ceva de scris.”

Ne-a povestit și cum e în timpul liber: “E plăcut să ajungi acasă, după repetiții și spectacole, alături de cei dragi. În perioada asta stau mult acasa, când nu am turnee-repetiții-spectacole. Am două fete – una de doi ani și patru luni și alta de șapte ani. Cea mare e o mică prințesă în spectacolul Royal Fashion, produs de Teatrul Național de Operetă și Musical “Ion Dacian”.

Încheiem această frumoasă poveste cu Adrian Nour cu acorduri de jazz, cu gândul la următoarele sale concerte de la care cu siguranță nu voi lipsi, pentru că vreau să-l descopăr în toate ipostazele - l-am văzut deja la Teatrul Național de Operetă și Musical “Ion Dacian”, în musicalul Bonjour, bonne nuit, Paris!, vreau să-l descopăr și în alte zone de muzică…

 

Material realizat de Laura-Lucia Găvan.

Continue Reading
1 2 3 8