BAROMETRUL CULTURAL 2017 – SUB SEMNUL CENTENARULUI MARII UNIRI –

Anual, se realizează la nivel național și european diverse studii care să indice standardele consumului cultural și elementele care stau la baza măsurării lor, pentru o mai bună înțelegere a fenomenului cultural și a evoluției sale.

Încă din 2005, Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală realizează an de an unul dintre cele mai importante studii culturale, fiecare ediţie abordând teme diverse. Aşa cum se afirmă şi pe site-ul ofcial al Institutului, „Barometrul de Consum Cultural este un sondaj reprezentativ, scopul său fiind descrierea și analiza sectorului cultural din România în ceea ce privește nivelul consumului cultural.

Aşa cum era de aşteptat, ediţia din 2017 a fost dedicată Centenarului, titlul complet al studiului fiind Barometrul de Consum Cultural 2017. Cultura în pragul Centenarului Marii Uniri: Identitate, patrimoniu şi practici culturale.

Studiul a fost realizat în perioada 28 septembrie – 22 noiembrie 2017, pe un eşantion de 1300 de persoane din toate regiunile de dezvoltare ale ţării, cu vârsta ≥ 18 ani.

    Studiul este împărţit în 6 capitole, după cum urmează:

  • Identitate naţională şi evenimentele comemorative dedicate Centenarului Marii Uniri
  • Patrimoniul cultural material. Protejare, valorificare şi utilizare
  • Patrimoniu cultural imaterial
  • Consum cultural non-public
  • Comunităţi de consum cultural public
  • Cultura digitală şi consumul de internet.

La distracţie înainte, la cultură înapoi

Astfel am putea parafraza apetenţa a mai mult de jumătate dintre români pentru evenimentele cu caracter festiv, în timp ce doar un procent de 17% dintre repondenţii la nivel naţional preferă să participe la manifestările cu caracter cultural-educative. Şi asta se poate observa şi din faptul că jumătate din cei chestionaţi nu au participat niciodată la o manifestare dedicată Zilei Naţionale a României. Se pare că sentimentul de mândrie naţională iese la iveală pentru peste 90% dintre repondenţi doar atunci când vine vorba despre performanţele sportive ale ţării noastre. Şi de ce să nu recunoaştem că tot românul „se pricepe la fotbal” şi devine brusc suporter al echipei naţionale (mai ales în caz de victorie), dar să ne aducem aminte şi faptul că foarte mulţi dintre noi ne-am trezit cu noaptea-n cap să-l susţinem pe Moşu` Doroftei, deşi până atunci nu ne arătam interesaţi de vreo competiţie din sportul cu mănuşi. Şi-atunci de ce să ne mirăm că pentru jumătate dintre conaţionali Centenarul nu înseamnă nimic, poate doar trecut, istorie şi cultură, „cestiuni (ne)arzătoare la ordinea zilei”, cum ar zice Nenea Iancu.

Însă nu trebuie să arătăm cu degetul doar spre acei dintre noi care fac parte din aceste statistici negative, fără să ne întrebăm de posibilităţile lor reale de a avea acces la cultură şi fără să observăm acelaşi interes cultural scăzut al celor care ţin frâiele acestui popor şi care nu facilitează cu adevărat accesul multora dintre noi la cultură, ci doar se prefac atunci când sunt în campanie electorală.   

Dacă vom compara statisticile consumului cultural anual din România, cu statistica la nivel european sau dacă ne vom raporta la alte state, vom observa că nu doar factorul economic este esențial,, ci mai ales dezvoltarea unor politici publice de încurajare a consumului cultural, alocarea unui procent semnificativ din P.I.B. pentru cultură și educație, sprijinirea artelor și implicare prin exemplu – acestea rămân răspunsuri și soluții. Când le vom vedea transpuse în practică?

Articol realizat de: Camelia Violeta Sava și Laura Lucia Găvan

 

Print Friendly, PDF & Email

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Translate »